UE cu iz de România...

Iniţial aveam un cu totul alt subiect în minte, însă un casus major m-a determinat să-mi reconsider opţiunea... La ora 9.00 a căzut curentul în trei cartiere din buricul Europei, Bruxelles. Evident că printre ele trebuia să se afle şi zona unde locuiesc.

Astfel, timp de mai bine de 4 ore, paralizie totală. Pe lângă aparatura electrică clasică, au sucombat telefonul fix, fax-ul (împărţind aceeaşi reţea de cablu cu internet-ul şi acelaşi modem), frigiderul, aragazul, boiler-ul şi poarta garajului. Prins în capcană, fără posibilitatea de a face absolut nimic, am aşteptat cuminte 30 min după care m-am decis să sun la serviciul Relaţii cu clienţi al furnizorului de electricitate, pentru a mă informa. Noul număr, cu suprataxă. Nici măcar tarif normal, darămite număr gratuit. Perfect... Timp de 20 de minute, mi-a fost dat să ascult o muzicuţă enervantă întreruptă periodic de o înregistrare vocală şi mai enervantă care prevestea eliberarea iminentă a unui operator. Într-un târziu, îşi face intrarea în scenă şi personajul mult aşteptat, care, într-o franceză groaznică, îngaimă un discurs dorindu-se a fi liniştitor, relatând că (citez) "echipele au descins pe teren şi deşi nu cunoaştem cauza problemei, o controlăm". Mi-am dat seama că nu avea nici un rost să extind conversaţia cu individul. Lipsit de calculator şi funcţionând la 20% din capacitate din această cauză, mi-am continuat treaba cum am putut, amintindu-mi de serile "thriller" la lumina lămpilor cu gaz şi mai târziu a lanternelor chinezeşti din timpul lui Ceauşescu.

Este ora 13.40, a revenit curentul, va trebui să mă duc să reprogramez tot ce este ceas, video, receiever satelit,... Sunt însă din ce în ce mai convins că dacă comunismul ar fi fost implementat în Occident ar fi rezistat şi acum. Oamenii aceştia care vor continua să ne şicaneze, să ne critice şi să ne dea lecţii cel puţin până la 1/1/2007 s-ar fi descurcat de minune cu cozile la tacâmuri, defilările de 23 august, ode conducătorului iubit şi poziţia supusă în faţa sistemului.